Un gard viu dens oferă intimitate, reduce vizual zgomotul din stradă, protejează curtea de vânt și poate înlocui cu succes un gard rece din beton sau metal. Pentru a obține un rezultat uniform, nu este suficient să alegi o specie care arată bine în poze. Contează ritmul de creștere, rezistența la clima locală, expunerea la soare, tipul de sol, distanța de plantare și disponibilitatea de a tunde plantele regulat. Un gard viu bine ales devine mai frumos de la an la an și poate rămâne sănătos mult timp cu o întreținere corectă.
Tuia, soluția clasică pentru intimitate permanentă
Tuia este una dintre cele mai folosite plante pentru garduri vii deoarece rămâne verde pe tot parcursul anului și poate forma rapid un paravan vizual compact. Există varietăți cu forme înguste, columnare sau piramidale, dar și soiuri mai late, potrivite pentru delimitări ample. Înainte de cumpărare, verifică dimensiunea la maturitate a soiului ales, deoarece unele exemplare pot depăși câțiva metri în înălțime.
Tuia preferă locurile luminoase sau cu semiumbră și are nevoie de udare constantă în primul an după plantare. Solul trebuie să fie reavăn, dar bine drenat. În perioadele foarte călduroase, plantele tinere pot suferi dacă nu primesc apă suficientă, iar uscarea la vârfuri poate fi dificil de corectat ulterior. Aplicarea unui strat de mulci la bază ajută la păstrarea umidității și limitează buruienile.
Pentru un aspect dens, plantează tuia la distanța recomandată pentru varietatea aleasă. Plantarea prea apropiată poate părea avantajoasă la început, dar în timp duce la concurență pentru apă și nutrienți, aerisire slabă și zone brunificate în interiorul gardului. Tunderea se face moderat, de preferat în perioada de creștere activă, fără să tai prea adânc în lemnul vechi.
Carpenul, alegerea potrivită pentru un aspect natural
Carpenul este un arbust sau arbore foios foarte apreciat pentru gardurile vii elegante și compacte. Frunzele sale verzi se colorează frumos toamna, iar o parte dintre ele poate rămâne uscată pe ramuri peste iarnă, oferind totuși o anumită protecție vizuală. Este potrivit pentru grădinile în care se dorește un aspect mai natural decât cel oferit de conifere.
Carpenul suportă bine tunderea și poate fi modelat într-un gard viu drept, dens și uniform. Se adaptează la multe tipuri de sol, inclusiv la unele mai grele, dacă nu există băltire permanentă. Preferă soarele sau semiumbra și se dezvoltă bine dacă primește udare regulată în primii ani.
Un avantaj important este capacitatea de regenerare după tundere. Pentru a obține densitate de la bază, începe formarea gardului devreme și tunde ușor plantele tinere. Gardul trebuie să fie puțin mai lat la bază decât la partea superioară, astfel încât lumina să ajungă și la ramurile inferioare. Dacă partea de sus este mult mai lată, baza se poate rări în timp.
Ligustrul, o opțiune rapidă și ușor de modelat
Ligustrul este o alegere frecventă pentru gardurile vii datorită creșterii rapide și toleranței bune la tundere. Unele varietăți își păstrează o parte din frunze în iernile blânde, în timp ce altele devin complet foioase. Este potrivit dacă vrei un gard dens într-un timp relativ scurt și dacă poți face tăieri regulate pentru a-i menține forma.
Ligustrul se adaptează la soare și semiumbră, dar se îndesește mai bine în locurile cu lumină suficientă. Nu este foarte pretențios la sol, însă se dezvoltă mai sănătos într-un pământ fertil și bine drenat. După plantare, udă-l atent până când rădăcinile se stabilizează. Mai târziu, poate suporta perioade scurte de uscăciune, dar nu trebuie lăsat fără apă în timpul caniculei prelungite.
Pentru un gard compact, tunderea se face de două sau chiar trei ori pe sezon, în funcție de ritmul de creștere. Prima intervenție are rol important în stimularea ramificării. Dacă lași plantele să crească mult timp fără tundere, pot deveni rare la bază și mai greu de corectat.
Laurul și fotinia pentru frunze decorative
Laurul englezesc, cunoscut și ca laur-cireș sau Prunus laurocerasus, este un arbust veșnic verde, cu frunze mari, lucioase și dese. Oferă un paravan eficient pe tot parcursul anului și are un aspect mai bogat decât multe conifere. Este potrivit pentru curți protejate, cu sol fertil și drenaj bun. Unele varietăți pot avea sensibilitate la gerurile puternice, așa că trebuie alese în funcție de condițiile locale.
Fotinia este apreciată mai ales pentru frunzele tinere roșii, care oferă contrast într-un gard viu verde. Preferă zonele însorite sau cu semiumbră și are nevoie de circulație bună a aerului pentru a reduce riscul unor probleme foliare. Tunderea ușoară poate stimula apariția de frunze noi colorate, însă nu trebuie făcută excesiv sau în perioade nefavorabile.
Ambele plante au nevoie de suficient spațiu între exemplare pentru a se dezvolta corect. Înainte de plantare, ia în calcul atât lățimea tufei la maturitate, cât și distanța față de gard, alee sau clădire. Un gard viu sănătos are nevoie de lumină și aer inclusiv în interiorul coroanei.
Ienupărul și alte conifere compacte
Ienupărul poate fi o alternativă bună pentru garduri vii mai joase sau delimitări decorative. Unele varietăți au creștere verticală și frunziș dens, în nuanțe de verde, albastru-verzui sau auriu. Este, în general, rezistent la secetă după stabilizare și preferă zonele însorite, cu sol care se drenează bine.
Spre deosebire de tuia, multe varietăți de ienupăr nu tolerează tunderea severă. De aceea, trebuie ales un soi care se potrivește înălțimii și formei dorite, fără a depinde de tăieri agresive. Este o soluție bună pentru curți cu sol mai sărac sau pentru zone expuse la soare, unde plantele care au nevoie de multă apă ar fi dificil de întreținut.
Tisa este o altă coniferă folosită în amenajări, cu frunziș verde închis și capacitate bună de regenerare după tundere. Crește mai lent decât tuia sau ligustrul, dar poate forma în timp un gard foarte elegant și dens. Necesită atenție în gospodăriile cu copii sau animale, deoarece anumite părți ale plantei sunt toxice dacă sunt ingerate.
Reguli esențiale pentru plantarea unui gard viu
Înainte de plantare, marchează traseul gardului cu o sfoară pentru a obține un aliniament drept. Sapă un șanț continuu, mai practic decât gropi individuale atunci când ai multe plante. Afânează solul, îndepărtează buruienile perene și adaugă compost matur dacă pământul este sărac. Nu aplica îngrășământ în exces direct pe rădăcini, deoarece le poți afecta.
Plantează la aceeași adâncime la care au crescut în ghiveci sau pepinieră, apoi udă abundent. După plantare, mulcește baza cu scoarță, frunze tocate sau alt material potrivit, fără să acoperi tulpinile. În primul sezon, udarea regulată este mai importantă decât fertilizarea intensivă.
Monitorizează gardul pentru frunze uscate, dăunători sau zone care se răresc. Problemele depistate devreme sunt mai ușor de corectat decât cele care afectează o porțiune mare de gard. Nu tunde plantele în perioade de caniculă, îngheț sau secetă severă, când recuperarea este mai dificilă.
Un gard viu dens se obține prin alegerea plantei potrivite, plantare corectă și întreținere consecventă, nu doar prin montarea exemplarelor cât mai apropiate. Tuia, carpenul, ligustrul, laurul, fotinia sau coniferele compacte pot răspunde unor nevoi diferite de intimitate și stil. Informează-te corect despre fiecare specie și, pentru proiecte ample, terenuri dificile ori lucrări de formare și tundere, apelează la un specialist în horticultură sau peisagistică.
Sursa: infopresa.eu
